Sumar presă 8 iunie 2021

 

 

UNIUNEA EUROPEANĂ

Economica.net: CE propune extinderea ajutoarelor de stat pentru mobilitate curată, eficienţa energetică a clădirilor, circularitate şi biodiversitate . Comisia Europeană a lansat o consultare publică specifică prin care invită toate părţile interesate să transmită observaţii cu privire la revizuirea propusă a Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie, inclusiv extinderea domeniului de aplicare al orientărilor pentru a permite acordarea de sprijin în noi domenii (de exemplu, mobilitatea curată, eficienţa energetică a clădirilor, circularitatea şi biodiversitatea), informează un comunicat al Executivului comunitar.

Adevarul.ro: Guvernul ar putea intra într-un conflict juridic cu Uniunea Europeană . Guvernul şi coaliţia de guvernare au făcut un pas major în procesul de dezvoltare tehnologică a ţării. Este vorba de introducerea în România a tehnologiei de comunicaţii 5G, de la care se aşteaptă o contribuţie importantă la dezvoltarea în următorii 10 ani. Comunicaţiile vor deveni suportul cel mai important al implementării proceselor de automatizare, de dirijare a proceselor distribuite şi de control al traficului de transport şi de energie.

Stiri.tvr.ro: Comisia Europeană va aproba primele planuri naţionale de relansare săptămâna viitoare . Comisia Europeană îşi va da acordul săptămâna viitoare pentru primele planuri naţionale de relansare finanţate de UE pentru a combate consecinţele economice ale pandemiei, a anunţat marţi preşedinta CE, Ursula von der Leyen, potrivit AFP.

Hotnews.ro: Mai multe ONG-uri europene de mediu cer excluderea gazului din mecanismul de finanțare pentru Proiecte de interes comun . Organizațiile de mediu din mai multe țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România, au trimis reprezentanților Consiliului Uniunii Europene o declarație comună prin care se opun reintroducerii proiectelor pe bază de gaze fosile ca Proiecte de interes comun. Scrisoarea vine după ce Guvernele țărilor ECE au transmis suportul lor pentru proiectele de infrastructură de gaze. Declarația celor 50 de ONG-uri de mediu a fost transmisă în contextul în care miniștrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se vor întâlni pe 11 Iunie, în Luxemburg, potrivit Greenpeace România.

 

LEGISLAȚIE

Digi24.ro: Proiect MAI: Companiile cu capital de stat sau mixt din infrastructura critică nu pot fi vândute decât cu acordul CSAT . Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de lege care introduce anumite „limite ale exercitării dreptului de proprietate” legate de infrastructura critică națională și europeană, astfel încât cetățenii sau firmele care dețin terenuri, construcții sau instalații tehnologice pe care sunt instalate elemente de infrastructură critică să fie obligați să permită accesul personalului de mentenanță. De asemenea, proiectul de lege spune că nicio companie cu capital de stat sau mixt din domeniul infrastructurii critice sau care deține elemente de infrastructură critică națională sau europeană nu poate să vândă compania sau aceste componente fără acordul CSAT.

Contzilla.ro: Proiectul OUG care deblocheaza Masura 2 intra spre aprobare, in sedinta de Guvern. Schimbările preconizate urmăresc anularea în forma actuală a Măsurii 3 pentru a permite realocarea sumelor de la Măsura 3 la Măsura 2 pentru satisfacerea tuturor cererilor de finanțare eligibile depuse în acest moment.

Contzilla.ro: Firmele care cauta finantare prin emiterea de actiuni, obligatiuni sau alte instrumente prin sistemul SMT al BVB scutite de plata unor tarife incepand cu 1 iulie. Companiile care vor sa se finanteze prin emiterea de actiuni, obligatiuni sau alte instrumente financiare pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT) al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) sunt scutite, de la 1 iulie 2021, de plata tarifului de procesare la listarea primului instrument financiar, se arata intr-un comunicat publicat azi, 08.06.2021 de BVB.

Contzilla.ro: Atentie! Incepand cu declararea obligatiilor aferente lunii iunie 2021 se va utiliza un nou formular D300. Potrivit Ordinului nr. 632 din 19 aprilie 2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată“, incepand cu declararea obligațiilor fiscale aferente perioadei de raportare iunie 2021 se aplica un nou model al Decontului de TVA.

 

ECONOMIE

Agerpres.ro: Eurostat: România, printre statele UE cu cea mai mare creştere economică, în primul trimestru . Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,1% în Uniunea Europeană şi cu 0,3% în zona euro, în primul trimestru din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, ţările membre cu cea mai mare creştere economică fiind Irlanda (7,8%), Croaţia (5,8%), Estonia (4,8%), Grecia (4,4%) şi România (2,8%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Zf.ro: Deschiderea economiei depinde enorm de vaccinare - doar că oamenii nu mai vor să se vaccineze . Economia României a scăzut în 2020 – anul cumplit al pandemiei - cu 3,9%. Deficitul bugetar a crescut aproape 10% din PIB, pentru că un efort imens a fost îndreptat spre combaterea bolii. Datoria publică a crescut cu 13 puncte din PIB – datele aşteptate pentrtu luna aprilie s-ar putea să arate că ea a sărit de 50% din PIB (48% din PIB în martie). Nominal, deficitul public a fost anul trecut de 102 mld. lei, iar datoria publică a trecut de 500 mld. de lei. Şansa depăşirii acestei imense frustrări şi fizice şi economice ar fi vaccinarea. Doar că oamenii nu vor să se vaccineze.

Adevarul.ro: Evoluţia sistemului de pensii private, în primul trimestru din 2021. Românii au preferat să încaseze banii deodată, nu eşalonat.  Crica  4.000 de români beneficiari ai Pilonului II de pensii, au încasat peste 64,4 milioane de lei în primul trimestru din acest an, 78% dintre aceştia preferând să primească banii deodată, nu eşalonat, arată datele prezentate, marţi, de ASF.

Hotnews.ro: Cum vei putea obține certificatul digital COVID. Aplicația IT va fi gata până la 1 iulie, spune șeful STS . Platforma privind certificatele digitale COVID, care vor facilita libera circulaţie în Uniunea Europeană, implementată în România cu suportul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), va fi finalizată până la data de 1 iulie a acestui an, a declarat, marţi, directorul Serviciului, Ionel-Sorin Bălan, potrivit Agerpres. Certificatul va putea fi descărcat de 3 categorii de persoane: cele vaccinate împotriva COVID-19, cele care au trecut recent prin boală și cele care au un test PCR negativ.

Adevarul.ro: Pensionarul din 2035: cum ar putea arăta sistemul de pensii în 15 ani . România mai are un deceniu până la declanşarea plăţii pensiilor către generaţia decreţeilor – adică către o parte importantă a oamenilor din câmpul muncii. O analiză a consultantului financiar Cristian Tudorescu, publicată de Ziarul Financiar, evidenţiază şi sumele despre care am putea vorbi între 2030 şi 2035.

FinancialIntelligence.ro: Considerații ale Centrului Român al Energiei privind Planul oficial al României de Redresare și Reziliență . Asociaţia Centrul Român al Energiei (CRE) şi membrii săi salută eforturile Guvernului României și ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de elaborare și transmitere către Comisia Europeană a Planului Oficial de Redresare și Reziliență, document ce stabilește reformele și investițiile publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului European de Redresare și Reziliență.

Zf.ro: Cum devine economia României mai rezilientă, dacă balanţa comercială continuă să fie dezechilibrată? . Planul National de Redresare si Rezilienţă ratează o ţintă importantă. Nu conţine măsuri de reformă economică care să sprijine reducerea dezechilibrului comercial. Guvernarea de dreapta vorbeşte doar despre reducerea deficitului bugetar, dar uită de deficitul geamăn. Deficitul balanţei comerciale a a ajuns la un maxim istoric de 18,38 miliarde euro în 2020 (sursa INS).

Zf.ro: Cum sunt finanţate administraţiile publice locale. Mai mult de 8 din 10 lei încasaţi din impozitul pe salarii merg către administraţiile locale şi judeţene. La cine sunt butoanele pentru banii primăriilor . Principala sursă a bugetelor locale este impozitul pe venitul salarial, nu impozitul pe casă sau maşină, cum se crede. 82% din impozitul pe venitul salarial (nu 100% cum crede premierul Cîţu) se face venit la bugetul local – banii merg spre administraţiile potrivit adresei din cartea de identitate a contribuabilului. Dacă cineva lucrează în Bucureşti, dar adresa lui de domiciliu este în comuna Iveşti din judeţul Galaţi, banii merg la Galaţi, nu se opresc la Bucureşti. Bucureştiul, cu un milion de angajaţi, este, adevărat, super-avantajat faţă de o comună oarecare din judeţul Galaţi în care jumătate din localitate nu are gaz şi nici străzi asfaltate, iar la buget contribuie 200 – 300 de angajaţi, cât are comuna. Aceste plăţi sunt „automate”.

Economica.net: Studiu: Avem a doua cea mai înșelată populație din UE. 16% dintre români au fost păcăliți să cumpere produse contrafăcute . Potrivit studiului Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală (PI) realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincția între mărfurile autentice și cele falsificate, iar românii sunt pe locul doi în clasamentul celor mai ușor de păcălit. 16 % dintre români au fost induși în eroare și au achiziționat un produs contrafăcut. În Bulgaria, procentul celor induși în eroare este de 19 %, iar în Ungaria de 15 %. În schimb, Suedia (2 %) și Danemarca (3 %) prezintă cele mai mici cifre din UE. La nivel de UE, aproape 1 din 10 europeni (9 %) au declarat că au fost induși în eroare în sensul achiziționării de produse contrafăcute.

Bursa.ro: ROBOR la 3 luni a stagnat la 1,49%

Bursa.ro: Euro a crescut la 4,9230 lei

 

AFACERI

Bursa.ro: IULIU STOCKLOSA, PREŞEDINTELE CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (CCIB):"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă constituie o şansă pe care România nu-şi permite să o rateze" Iuliu Stocklosa: Principala preocupare a firmelor membre vizează finanţarea cores­punzătoare a afacerilor, în contextul în care criza pandemică a condus la o creştere substanţială a costurilor la materii prime, materiale, consumabile, echipamente. În plus, să nu uităm faptul că, în multe cazuri, fluxurile de producţie au trebuit regândite, pentru a respecta condiţiile impuse de guvern pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. În aceste condiţii de creştere a necesarului de finanţare, antreprenorii au făcut eforturi să valorifice toate oportunităţile, inclusiv pe cele oferite prin diverse programe guvernamentale, care, trebuie să recunoaştem, au fost privite ca o veritabilă "gură de oxigen" pentru afacerile slăbite de pandemie. Concomitent, antreprenorii s-au concentrat pe dezvoltarea, pe cât posibil, a portofoliului de clienţi şi pe gestionarea resursei umane în concordanţă cu noile obiective ale firmelor, generate de situaţia pandemică şi post-pandemică.

Mediafax.ro: EY: Companiile şi-ar putea compensa retroactiv pierderile din 2020 şi 2021, dacă au fost profitabile .

Ziare.com: PNRR nu sustine nici macar 0,1% din IMM-urile din Romania . Planul National de Redresare si Rezilienta, prin masurile sale pentru intreprinderile mici si mijlocii acopera 0,04% din totalul IMM-urilor din Romania, a anuntat presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Florin Jianu.

Hotnews.ro: ​Antreprenorii care vor să listeze acțiuni sau obligațiuni la BVB vor fi scutiți de 250 lei: plata tarifului de procesare la listarea primului instrument . Dacă un antreprenor va dori să facă o listare la Bursa de Valori București (BVB), adică să-și finanțeze afacerea, va fi scutit de plata tarifului de procesare la primul instrument. Este vorba despre 250 lei. Acest lucru se va întâmpla de la 1 iulie 2021 și este vorba despre Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) al pieței de capital românești, conform BVB.

Digi24.ro: Angajații din construcții, fără scutiri de taxe. PNRR prevede că până în 2025 vor fi eliminate facilitățile fiscale excesive . Guvernul și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență că în anii următori, până în 2025 va implementa o reformă prin care vor fi reduse "stimulentele fiscale excesive". Unul din sectoarele vizate este cel al construcțiilor. Astfel, guvernul se angajează să reducă gradual beneficiile fiscale pentru angajații acestui sector. Patronatele se plâng că, odată cu introducerea acestei reforme, angajații își vor căuta de muncă în străinătate.