Revista presei

La Iași, la a doua ediție a conferinței regionale „Construim România Împreună”, constructorii s-au adunat ieri din județele Moldovei pentru a pune pe masă o agendă clară: dialog cu autoritățile, stabilitate în finanțarea proiectelor și predictibilitate în politicile publice. S-au discutat investițiile în Regiunea Nord-Est, perspectivele bugetare europene 2026–2030, dar și marea problemă a forței de muncă specializate, care continuă să se subțieze.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

„Scopul întâlnirii este să coagulăm investitorii publici, firmele de construcții, firmele de proiectare și instituțiile finanțatoare bancare, pentru că în regiune urmează proiecte importante, de zeci de miliarde de euro în următorii zece ani. Ne dorim ca după întâlnire să putem avea un dialog mult mai rapid, mult mai eficient și mult mai deschis între noi și instituțiile statului.

Este o oportunitate, sunt fonduri europene, trebuie să fim foarte atenți la implementarea lor și totodată să dinamizăm procesele de implementare. Firmele de construcții au nevoie de investițiile publice, statul este principalul investitor în sectorul construcțiilor, dar și statul are nevoie de firme de construcții serioase care să-și ducă la îndeplinire proiectele și să respecte termene contractuale”, a punctat pentru Ziarul de Iași Irinel Tofan, președintele Patronatului Societăților din Construcții Filiala Iași.

În sectorul construcțiilor activează 138.000 de firme

Conform datelor naționale, în sectorul construcțiilor activează 138.000 de firme, care susțin peste 360.000 de locuri de muncă. Contribuția la PIB e estimată la 8%, cu potențial de creștere spre 10% în următorii ani. Și totuși, spun reprezentanții patronatelor, acest sector nu este tratat pe măsura importanței sale.

„În primul și în primul rând să fim tratați cu respect și când cerem un dialog atât la nivel local, regional și național, pentru că patronatul nostru este la nivel național, să fim ascultați, să fim primiți și să spunem ceea ce ne dorim pentru binele investițiilor. Este un sector important, e o breaslă importantă, și când spunem ceva, spunem pentru a îmbunătăți și a absorbi și a construi cât mai bine și cât mai repede pentru România”, a mai adăugat Tofan.

Una dintre cele mai presante nemulțumiri este eliminarea facilităților fiscale începând cu 1 ianuarie 2024. Constructorii au absorbit impactul prin creșteri salariale, asumate dintr-un viitor incert, în lipsa unei compensări contractuale reale.

„Nu puteam să reducem salariile. A fost o povară în plus, o pierdere netă pentru firme. Ne-am gândit chiar la soluții generalizate pentru toți angajații României, nu doar pentru construcții, pentru că presiunea fiscală este foarte mare”, a explicat unul dintre vorbitori.

Ce își doresc firmele de construcții? Nu neapărat facilități

Patronatul Societăților din Construcții este membru fondator al noii Confederații a Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR), care își propune să devină a doua confederație reprezentativă la nivel național, alături de Concordia. Miza este clară: să poată purta un dialog direct cu președintele și cu noul guvern, pe o agendă construită de jos în sus, din nevoile reale ale sectoarelor productive.

Ce își doresc firmele de construcții? Nu neapărat facilități. Ci contracte clare, finanțare predictibilă și plata la timp a facturilor. Un cadru stabil în care să-și poată desfășura activitatea. „Nu cerem nimic în plus. Doar contracte cu finanțare clară. Nu o sută, douăzeci, dar să fie sigure și cu plata la timp”, s-a mai spus în timpul conferinței la care au participat constructori din toate județele Regiunii Nord-Est.

În plus, certificarea profesională a firmelor – o măsură despre care se discută de ani de zile – ar ajuta la conturarea unei piețe mai coerente. Dar legea stă în continuare în sertare. „În fiecare an s-a dat o ordonanță care amâna apariția legii. A fost de două ori aproape să ajungă pe masa Guvernului, dar tot nu s-a întâmplat. Ne dorim o piață matură, reglementată, în care experiența, dotările și capacitatea tehnică să fie recunoscute printr-un sistem clar de certificare”.

Primarul Mihai Chirica a atras atenția că „cel mai mare neajuns al constructorilor din România” nu ține de legislație sau fiscalitate, ci de „lipsa forței de muncă calificată”. În opinia sa, aceasta este principala cauză pentru care România nu a reușit să absoarbă eficient fondurile europene în anii trecuți, fiind un factor major în blocarea sau întârzierea investițiilor. El a subliniat că acest deficit a fost parțial compensat prin eforturile companiilor private, care au investit în formarea angajaților prin programe duale sau au adus muncitori din străinătate. „Nimeni nu cuantifică cât cheltuiește o companie pentru a aduce muncitori din străinătate”, a spus Chirica, amintind de costurile ascunse suportate de firme – de la recrutare și transport, până la plata taxelor de rezidență.

Prefectul Luciana Antoci: „Previziunile pentru sectorul construcțiilor rămân optimiste”

„Dezvoltarea nu este un act de voință politică, ci o promisiune față de oameni, aceea de a trăi într-un oraș și într-o regiune care oferă perspective reale”, le-a spus celor prezenți prefectul județului Iași, Luciana Antoci.

Șefa Prefecturii Iași a prezentat situația actuală a investițiilor publice din regiune: peste trei miliarde de euro la nivelul Regiunii Nord-Est, dintre care un miliard de euro doar în Iași. „Pentru prima dată, în ultimele două decenii, lucrările de pe autostrada A8 sunt în plină desfășurare”, iar autostrada A7 – „cel mai avansat și coerent proiect de infrastructură rutieră din regiune”- are toate tronsoanele dintre Ploiești și Pașcani deja contractate. Investiția în sectorul analizat din A7 trece de 1,7 miliarde de lei și „marchează o etapă concretă din conectarea Moldovei la rețeaua națională de transport”. De asemenea, sunt în desfășurare lucrări de modernizare la zeci de școli, cu o valoare estimată de 300 milioane de lei.

„Previziunile pentru sectorul construcțiilor rămân optimiste”, cu o creștere estimată de 8% anual până în 2027 și un vârf de 9,1% în 2026. Însă, a avertizat Luciana Antoci, aceste cifre „devin realitate doar dacă fiecare parte își face treaba bine”.