Stimate Doamne, Stimati Domni,
FEDERATIA PATRONATELOR SOCIETATILOR DIN CONSTRUCTII – FPSC, in calitate de organizatie reprezentativa pentru sectoarele de activitate “Constructii civile si industriale” si “Industria sticlei si a ceramicii fine. Industria materialelor de constructii – fabricarea altor produse din minerale nemetalice” in conformitate cu Legea 62/2011 – Legea dialogului social, ingrijorata de asteptarile de la piata constructiilor si a materialelor de constructii din Romania, pentru urmatorii ani va aduce la cunostinta urmatoarele:
Prin Acordul semnat de Guvernul Romaniai cu Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii la sfarsitul anului 2018, Sectorul Constructii a fost declarat "sector prioritar, de importanta nationala pentru economia romaneasca pe urmatorii 10 ani, incepand cu 01.01.2019"
Aceasta masura a aparut ca o necesitate, intr-un moment cand constructiile reprezentau doar 5% din PIB, cand criza de forta de munca atinsese cote ingrijoratoare, cand munca la negru in acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce in ce mai larg.
In ciuda faptului ca PNRR a fost anuntat ca program al investitiilor din Romania pe urmatorii 7 ani, sub pretextul unei echitati a sistemului, Programul prevede eliminarea acestor facilitati fiind considerate “distorsiuni si lacune ale sistemului fiscal”. Mai mult decat atat, in spatiul public se vehiculeaza ideea ministerului de finante ca aceste facilitati ar trebui retrase din anul 2022.
Fata de aceasta situatie, dorim sa va prezentam spre analiza urmatoarele:
- Rezultatele aplicarii OUG 114/2018 dupa primul an au fost pozitive, in sensul ca in sept. 2019 numarul de contracte noi de munca (contracte venite mai ales din “piata neagra”) crescuse cu cca 60.000, iar incasarile la bugetul de stat aferente sectorului constructii inregistrau cu peste 12 procente mai mult decat in anul anterior.
- In 2021 se inregistreaza cca 430.000 de angajati in constructii, fata de 317.732 angajati in 2018 conform Institutului National de Statistica.
- Ponderea constructiilor in PIB-ul Romaniei a crescut in acesti trei ani, ajungand la cca 7%.
Anularea facilitatilor pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte in lant, ce nu vor mai putea fi gestionate:
- Intrucat facilitatile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul constructiilor si intregul sistem Vom constata in primul rand scaderea salariilor angajatiilor. Firmele de constructii afectate in plus anul acesta si de explozia preturilor la materialele de constructii nu-si vor putea asuma mentinerea salariilor nete ale angajatilor in noile conditii.
- Revenirea la fenomenul de “munca la negru” sau “munca la gri”.
- Masura va redeschide poarta spre plecari masive ale lucratorilor romani de la necalificati pana la muncitori cu inalta calificare dar si specialisti ingineri si arhitecti, spre alte piete mai bine platite din Europa. Plusul de peste 100.000 angajati in constructii inregistrati in ultimii 3 ani se va reorienta spre acele tari din Europa de vest care ii asteapta cu santiere deschise si cu salarii mult mai ofertante decat in
- Atragem atentia ca acestia vor lua cu ei si o productie de cca 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri si PIB-uri. La 100.000 muncitori plecati (foarte posibil a se intampla), in Romania vom avea un minus de 8.000.000.000 euro/an productie, adica jumatate din PNRR-ul din Romania. Din evaluarile noastre, din cei 29,3 mld.euro alocati PNRR, cca 16-17,0 mld euro sunt dedicati In plus, va fi necesara forta de munca si pentru alte proiecte cu finantare europeana sau nationala (ex. programul Anghel Saligny) precum si lucrari private.
- Din informatiile noastre, fiscalitatea pe munca angajatilor din Romania este una dintre cele mai mari din Europa: cca 70% (este depasita doar de Portugalia), aceasta creand o distorsiune in piata “unica” a muncii in plan European, total in defavoarea procesului investitional din tara noastra. Romania va ramane in continuare doar furnizor de forta de munca calificata pentru tarile Europei si ale
- Prin anularea inainte de termen a unei masuri stabilita pe termen lung, se anuleaza si indicatorul de predictibilitate pentru agentii economici si implicit pentru autoritatile contractante care desi vor avea bani pentru investitii, nu vor avea cu cine construi. In aceasta situatie, intrevedem un Program de investitii pentru Romania irealizabil, programe de investitii realizate in diverse tari cu forta de munca romaneasca si un decalaj si mai mare intre Romania si celelalte tari europene, adica un esec pe care cineva va trebui sa si-l asume.
Avand in vedere cele prezentate, va solicitam ca inainte de a se decide masuri ce pot influenta pentru mult timp sectorul constructiilor si materialelor de constructii, economia dar si imaginea Romaniei, sa acceptati un dialog transparent, democratic si responsabil cu reprezentantii breslei constructorilor din Romania.
Asteptam invitatia Dumneavoastra de participare la dialog.